Oracle Academy Database Programming with SQL quiz 2

Database programming sql oracle
quiz 1 answers

Caracterizare Negru-Voda, Monastirea Argesului

                       Caracterizare Negru-vodă

Negru-vodă este personajul principal al operei „Monastirea Argeşului”.

Personajul este unul real, care apare menţionat în documentele istorice, fiind ctitor al Mănăstirii Curtea de Argeş,  primul domn al Ţării Româneşti, confundându-se cu Neagoe Basarab.

Negru-vodă este domnitorul Ţării Româneşti, care împreună cu echipa Meşterului Manole, caută locul ideal construirii unei mănăstiri.

Domnitorul trufaş, încrezător în puterea sa, hotărăşte ca locul destinat zidirii să fie unul puternic afectat de spiritele malefice. Această decizie o ia atât pentru a-şi scăpa ţara de duhurile necurate, cât şi pentru a-şi asigura intrarea numelui în istoria neamului.

Pentru îndeplinirea misiunii, capul ţării promite meşterilor nu doar averi, ci şi ranguri boiereşti, iar în caz de eşec asigură moartea artiştilor.

Tiranul domnitor, aflând de surpările repetate ale zidurilor “se mira/Ş-apoi se-ncrunta/Şi-i ameninţa /Să-i puie de vii chiar în temelii”, dând dovadă de cruzime, fapt sugerat şi de numele său- Negru-vodă.

Ameninţările sale conduc la îngrozirea muncitorilor: ”Tremura lucrând/ Lucra tremurând”.

Conflictul generat de egoistul şi arogantul domnitor conduce la atingerea obiectivului (Manole se abandonează în mâna destinului, refuzând să mai lucreze; se culcă lăsându-se în grija lui Dumnezeu; visează, are revelaţia care îndrumă spre succes).

Calităţile deosebite ale echipei de constructori (jurământul, acceptarea ideii de sacrificiu, sacrificiul propriu-zis al Anei şi al pruncului ei, lupta lui Manole- artistul cu Manole-omul, triumful conştiinţei creatoare) duc la finalizarea construcţiei şi la satisfacţia trufiei şi ambiţiei domnitorului.

Lipsit de recunoştinţă, necinstitul nu-şi respectă cuvântul dat, de a răsplăti cu averi şi ranguri boiereşti constructorii, ci pune stăpânire pe el orgoliul care îl îndeamnă să-i abandoneze pe cei zece meşteri pe acoperişul mânăstirii.

Despotismul, egoismul, orgoliul nemăsurat sunt reliefate prin prezentarea în antiteză a lui Negru-vodă cu Meşterul Manole.

Chiar şi prin gestul ultim al lui Manole, aruncarea în neant, este eclipsat domnitorul; deşi pare învins de voinţa lui Negru-vodă, Manole rămâne pentru totdeauna  în conştiinţa întregii ţări. Astfel se justifică apariţia fântânii ”O fântână lină, / Cu apă puţină, /Cu apă sărată, / Cu lacrimi udată!”

Autorul anonim, colectiv (poporul român) foloseşte ca mijloace de portretizare, mijloacele de caracterizare indirectă: rangul social, comportarea,  gândurile, relaţia cu celelalte personaje, atitudini, nume şi fel de a vorbi.

Personajul nu beneficiază de un portret fizic.

Naratorul prezintă în mod obiectiv întâmplările realizând, portretul cititorului înzestrat cu sensibilitate artistică, dovedind dragoste şi interes faţă de frumos, dar aceste calităţi sunt anulate de aroganţa şi de egoismul său, căci ridicarea mânăstirii reprezintă doar dorinţa de a-şi satisface ambiţia şi trufia.

Mesajul Textului

                                         Spre ideal

                                                          Ştefan Octavian Iosif

Când am pornit cu mult avânt pe-un drum
Pe care îl urmez, ați râs de mine.
Dar eu urmez și-acum același drum,
Cu ochii duși în zările senine.

Îmi urmăresc și-acuma drumul meu
Pe care pas de om nu-i pomenit,
Și de prăpăstii m-am ferit mereu
Oricât de mult m-ar fi ademenit.

De fiare mă feresc în drumul meu,
Nu că m-aș teme doară eu de ele,
Dar ținta-naltă a vieții mele
Era spre culmi, spre culmi să urc mereu.

Și dacă bat azi drumuri nebătute
Și sângeră genunchii mei pe stânci,
E numai ca să pot scăpa mai iute
Din mucegaiul văilor adânci.

Valorifică mesajul/ semnificaţiile textului poetic citat. Scrie două compuneri,

─       prima cu titlul „Drumul meu…”, în care să-ţi imaginezi etapele propriei evoluţii,

─       cea de-a doua - în care să-ţi exprimi părerea despre textul-premisă. 

Exemplu: o compunere+ repere.

Succes!!

Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica despre Sinteze literare

Textul e asemenea labirintului lui Dedal: il inchide in el pe autorul sau, iar cand lectorul isi asuma acel text devine si el captiv." (Umberto EcO)

Creatie in versuri sau in proza, opera literara modeleaza realitatea prin imagini artistice, selectand, combinand, modificand limba pentru a comunica ideea si pentru a emotiona lectorul. Paul Valery vede in literatura aplicarea unor proprietati ale limbajului prin care se ajunge la magia cuvantului, cu reverberatii intre suflet si lumea devenita obiect al reflectarii.

Receptarea textului literar din perspectiva stilistica presupune descifrarea lingvistico--artistica a operei, intelegerea cuvantului si a latentelor sale, descompunerea imaginarului artistic, pentru ca scriitorul selecteaza, combina cuvinte si sensuri, opereaza devieri" estetice. Criticul N. Balota apreciaza ca discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si, totodata, transcende aceasta ordine (). Poezia purcede din radacina insasi a cuvantului; ea este o vorbire originara".

Analiza stilistica urmareste aspectele esentiale ale operei sub raportul realizarii expresivitatii, al mestesugului cuvintelor ce primesc relief, culoare si insufletire. Originalitatea poeziei se manifesta prin limbajul ei specific, prin registrul variat al figurilor de stil, prin proiectarea viziunii lirice despre lume si viata intr-o substanta sugestiva, inedita, la limita neobisnuitului, a inefabilului, a nonconventionalului.

I. Nivelul fonetic al limbii este dat de manifestarea ei in substanta sonora, prin sunete cu un anumit ton, cu inaltimea, durata sau amplitudinea lor, la care se adauga silabele, accentul, ritmul, intonatia cu posibile valori expresive.

Resurse ale expresivitatii:.....

DOWNLOAD

Argumentare fragment descriptiv

                     Caisul

                                  De Magda Isanos

Azi-dimineaţă m-am trezit,
căci mi-a bătut nerăbdător în geam,
cu degetele sale fragede de ram,
caisul, care peste noapte-a înflorit.

Şi nu-l recunoscui de la-nceput...
Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa,
că m-am gândit un înger c-a trecut
şi-n ramura lui şi-a frânt aripa.

Dar poate nu-i caisul, m-am gândit,
şi-atuncea, supărat că tac astfel,
obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit
şi-ndată l-am recunoscut că este el,
prietenul copilăriei, mult iubit.

Argumenteză ca primele două strofe apartin unui frangment descriptiv.

Caisul
                                         de Magda Isanos
                           -argumentare-

    Opera literară care se bazează pe descriere ca mod dominant de expunere este descrierea subiectivă.
     Creaţia “Caisul” de Magda Isanos înfăţişează un aspect din natură, al unei dimineţi de primavară.
     Eul liric prezintă din perspectivă subiectivă, ipostaza sa de contemplator înflorirea caisului surprins în cele mai mici detalii: crenguţele sunt asemanate cu “degetele fragede de ram”, culoare „alb-roz”.
     Caisul este prezentat printr-o descriere nesistematică din plan apropiat, figurile de stil constituind modalităţi de exprimare a afecţiunii eului liric faţă de realitatea prezentată.
     Cuvântul cu sensul său figurat din epitetul personificator “(degetele) fragede”, epitetul adverbial “(a bătut) nerăbdător” dezvăluie sentimente de dragoste, de afecţiune, de bucurie, resimţite în momentul exploziei de culoare a primăverii.

    În text alternează suita de imagini vizuale “Atât alb si roz îşi răsfăţă risipa”  cu cele auditive “căci mi-a bătut nerăbdător in geam”  centrate pe verbe dinamice „a bătut”, „a trecut” şi pe grupuri nominale de tipul substantiv si adjectiv.
    Metafora „un înger... şi-a frânt aripa” creioneză spectacolul cromatic oferit de elementele vegetale în anotimpul reînvierii.
    Albul ca reprezentant al simbolului absolutului, binelui, purităţii, dragostei se îmbină cu rozul cald, afectuos, gingaş derivat al roşului ce sugerează vitalitatea, viaţa, bucuria. Întreaga metaforă transmite sentimentul de bucurie, exstaz al eului liric fiind copleşit de darurile oferite de natura mărinimoasă.

    Imaginea vizuală din finalul operei „un înger a trecut/ şi-n ramurile lui şi-a frănt aripa” realizează acordul deplin stabilit între spaţiul edenic, spiritual şi cel terestru, reprezentat de regnul vegetal si cel uman.
    Întreaga poezie pare a fi un imn închinat naturii ce are rolul de a exprima de graţie divină, beatitudinea fiinţei poetice copleşite de miracolul naturii.

   Toate argumentele aduse şi susţinute anterior conduc la concluzia ca fragmentul prezentat aparţine unui text descriptiv.

-BEATITÚDINE s.f. Stare de fericire deplină, de încântare, stare patologică de euforie permanentă, de indiferență față de situațiile și întâmplările din jur. [< lat. beatitudo, cf. fr. béatitude].

Download

Respira!

Orhideele (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare; familia orhideelor conține peste 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi.

Medicina Holistica

Medicina holistica este un mod de abordare a problemei sanatatii si bolii cu totul diferit de cel clasic. Ea era aplicata inca de pe vremea lui Hipocrate, dar de-a lungul veacurilor a intrat intr-un con de umbra si abia in ultimele decenii e redescoperita, la ora actuala fiind din ce in ce mai apreciata, atat de medici cat si de pacienti, datorita rezultatelor sale. Dowload

ADVERBUL!!