Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica despre Sinteze literare

Textul e asemenea labirintului lui Dedal: il inchide in el pe autorul sau, iar cand lectorul isi asuma acel text devine si el captiv." (Umberto EcO)

Creatie in versuri sau in proza, opera literara modeleaza realitatea prin imagini artistice, selectand, combinand, modificand limba pentru a comunica ideea si pentru a emotiona lectorul. Paul Valery vede in literatura aplicarea unor proprietati ale limbajului prin care se ajunge la magia cuvantului, cu reverberatii intre suflet si lumea devenita obiect al reflectarii.

Receptarea textului literar din perspectiva stilistica presupune descifrarea lingvistico--artistica a operei, intelegerea cuvantului si a latentelor sale, descompunerea imaginarului artistic, pentru ca scriitorul selecteaza, combina cuvinte si sensuri, opereaza devieri" estetice. Criticul N. Balota apreciaza ca discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si, totodata, transcende aceasta ordine (). Poezia purcede din radacina insasi a cuvantului; ea este o vorbire originara".

Analiza stilistica urmareste aspectele esentiale ale operei sub raportul realizarii expresivitatii, al mestesugului cuvintelor ce primesc relief, culoare si insufletire. Originalitatea poeziei se manifesta prin limbajul ei specific, prin registrul variat al figurilor de stil, prin proiectarea viziunii lirice despre lume si viata intr-o substanta sugestiva, inedita, la limita neobisnuitului, a inefabilului, a nonconventionalului.

I. Nivelul fonetic al limbii este dat de manifestarea ei in substanta sonora, prin sunete cu un anumit ton, cu inaltimea, durata sau amplitudinea lor, la care se adauga silabele, accentul, ritmul, intonatia cu posibile valori expresive.

Resurse ale expresivitatii:.....

DOWNLOAD

Argumentare fragment descriptiv

                     Caisul

                                  De Magda Isanos

Azi-dimineaţă m-am trezit,
căci mi-a bătut nerăbdător în geam,
cu degetele sale fragede de ram,
caisul, care peste noapte-a înflorit.

Şi nu-l recunoscui de la-nceput...
Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa,
că m-am gândit un înger c-a trecut
şi-n ramura lui şi-a frânt aripa.

Dar poate nu-i caisul, m-am gândit,
şi-atuncea, supărat că tac astfel,
obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit
şi-ndată l-am recunoscut că este el,
prietenul copilăriei, mult iubit.

Argumenteză ca primele două strofe apartin unui frangment descriptiv.

Caisul
                                         de Magda Isanos
                           -argumentare-

    Opera literară care se bazează pe descriere ca mod dominant de expunere este descrierea subiectivă.
     Creaţia “Caisul” de Magda Isanos înfăţişează un aspect din natură, al unei dimineţi de primavară.
     Eul liric prezintă din perspectivă subiectivă, ipostaza sa de contemplator înflorirea caisului surprins în cele mai mici detalii: crenguţele sunt asemanate cu “degetele fragede de ram”, culoare „alb-roz”.
     Caisul este prezentat printr-o descriere nesistematică din plan apropiat, figurile de stil constituind modalităţi de exprimare a afecţiunii eului liric faţă de realitatea prezentată.
     Cuvântul cu sensul său figurat din epitetul personificator “(degetele) fragede”, epitetul adverbial “(a bătut) nerăbdător” dezvăluie sentimente de dragoste, de afecţiune, de bucurie, resimţite în momentul exploziei de culoare a primăverii.

    În text alternează suita de imagini vizuale “Atât alb si roz îşi răsfăţă risipa”  cu cele auditive “căci mi-a bătut nerăbdător in geam”  centrate pe verbe dinamice „a bătut”, „a trecut” şi pe grupuri nominale de tipul substantiv si adjectiv.
    Metafora „un înger... şi-a frânt aripa” creioneză spectacolul cromatic oferit de elementele vegetale în anotimpul reînvierii.
    Albul ca reprezentant al simbolului absolutului, binelui, purităţii, dragostei se îmbină cu rozul cald, afectuos, gingaş derivat al roşului ce sugerează vitalitatea, viaţa, bucuria. Întreaga metaforă transmite sentimentul de bucurie, exstaz al eului liric fiind copleşit de darurile oferite de natura mărinimoasă.

    Imaginea vizuală din finalul operei „un înger a trecut/ şi-n ramurile lui şi-a frănt aripa” realizează acordul deplin stabilit între spaţiul edenic, spiritual şi cel terestru, reprezentat de regnul vegetal si cel uman.
    Întreaga poezie pare a fi un imn închinat naturii ce are rolul de a exprima de graţie divină, beatitudinea fiinţei poetice copleşite de miracolul naturii.

   Toate argumentele aduse şi susţinute anterior conduc la concluzia ca fragmentul prezentat aparţine unui text descriptiv.

-BEATITÚDINE s.f. Stare de fericire deplină, de încântare, stare patologică de euforie permanentă, de indiferență față de situațiile și întâmplările din jur. [< lat. beatitudo, cf. fr. béatitude].

Download

Respira!

Orhideele (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare; familia orhideelor conține peste 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi.

Medicina Holistica

Medicina holistica este un mod de abordare a problemei sanatatii si bolii cu totul diferit de cel clasic. Ea era aplicata inca de pe vremea lui Hipocrate, dar de-a lungul veacurilor a intrat intr-un con de umbra si abia in ultimele decenii e redescoperita, la ora actuala fiind din ce in ce mai apreciata, atat de medici cat si de pacienti, datorita rezultatelor sale. Dowload

ADVERBUL!!